The Tuesday Supplement
                                    al ziarului Observator de Constanta

Nr. 10, 16 noiembrie 1999

MIRCEA TUGLEA

APASĪND AICI

    Zilele trecute s-a desfasurat, īn pavilionul central al Romexpo din Bucuresti, Tīrgul de Carte Gaudeamus, “creatie” a celui ce-a fost scriitorul Mircea Nedelciu. Tīrgul īn sine este o certa reusita culturala, cu atīt mai mult cu cīt a fost conceput, acum cītiva ani, pornind practic de la zero (daca-l omitem pe clovnul “oficial”, poetul Paul Daian, si celebra-i trompeta). Cīteva evenimente petrecute anul acesta merita amintite, īntrucīt prezinta un interes aparte pentru urbea tomitana. Ma refer, deci, la lansarea albumului trupei Orient-Express, condusa de Harry Tavitian, urmata de un concert sustinut la Sala Radio. A fost lansat, de asemenea, īn prezenta lui Nicolae Manolescu, Nicolae Breban, Alexandru Condeescu, Irina Mavrodin si a unui public pe masura, volumul III din antologia comentata “Poezia romāna actuala” a lui Marin Mincu. Acest ultim volum al antologiei extinde panorama poetica “actuala” īnspre zona imediat postbelica, fiind dublat de texte critice care reconsidera radical evolutia formelor poetice de la noi. Īn fine, editura Univers a lansat īntr-o noua versiune, semnata de concitadinul nostru Florin Slapac, traducerea celebrului roman al lui Malcolm Lowry, “La poalele vulcanului”. Dupa excelenta traducere a lui Ion Caraion, iata ca Florin Slapac “īndrazneste” o alta. Fapt este ca tocmai de asemenea “īndrazneli” are nevoie urbea, daca doreste sa iasa din conditia ei provinciala. O conditie molcoma, adormitoare, dar care rabufneste cu agresivitate cīnd “īndrazneli” mai mari sau mai mici īi tulbura apele... Dedicam acest numar unui om care, īn mod constant, face valuri cu jazz-ul sau prin golful linistit, īncetosat, al provinciei. Mai ramīne de adaugat ca puteti asculta un demo īn format MP3 din ultimul sau album (primul al trupei Orient-Express), apasīnd aici.
    (Nota: Acest demo a fost disponibil cīteva saptamīni pe site-ul Asalt. Īl mai puteti solicita prin e-mail, folosind link-ul de mai sus.)

 

HARRY TAVITIAN
īn dialog cu Mugur Grosu

AXIS MUNDI

    MG: ...Asadar avem, īn sfīrsit, pe muchie de mileniu, un CD cu Harry Tavitian...
    HT: ... Bine, CD-uri mai am eu, dar nu īn Romānia si nu cu Orient Expres-ul...; īntr-adevar, īn Romānia e primul.
    MG: ...chiar ar fi bun un scurt story al īnregistrarilor lui Harry Tavitian, de la Horizons īncoace...
    HT: Da, Horizons a fost primul disc, urmat de Transylvanian Suite; au aparut la Londra, la Leo Records, o casa independenta care pe vremea aceea (eram īn anii ’80) scotea cam 90% jazz de avangarda - din Europa de Est, cu precadere din Rusia si foarte putin din Romānia, Cehoslovacia, Ungaria... Al treilea disc a fost East-West Creativ Combinations, care a aparut īn Romānia dar a avut exact istoria celebrului disc de colinde al Madrigalului (tot pe la īnceputul anilor ’80); ... era tot o comanda din Occident - si īn Romānia nu s-a vīndut! Aceeasi traiectorie a avut-o si al treilea disc al nostru, a fost comandat la Electrecord pe valuta - din Germania - si s-a vīndut numai acolo... Al patrulea disc a fost, īn fine, primul produs si desfacut īn Romānia...
    MG: ...Creatiunea...
    HT: ...si care ar fi trebuit sa apara... īnainte de ’89, prin ’88 mi se pare - īnregistrarea era din concert - dar nu a aparut din cauza titlului - Creatiunea sugerīnd ceva mistico-religios s.a.m.d., cu toate eforturile mele de a prezenta acest titlu si altfel, nu a tinut! ...si alt motiv era ca aveam un motto pe spatele discului, ...la-nceput, pe cīnd fiinta nu era, nici nefiinta...- si am primit obiectii, desi era un citat din Eminescu, poezie publicata, ...nici macar nu era dintre cele interzise! N-am vrut sa renunt, nici la titlu, nici la acest motto, asa ca n-a aparut atunci... Dar l-am avut, exact sub forma dorita de mine, īn 1991... Si tot asa, a fost un concert mare de lansare atunci, la Sala Radio si tin minte cum s-au vīndut īn seara lansarii cīteva sute pe loc, ...se facuse acolo o coada la vīnzare si autografe, exact cum eram īnca obisnuiti de la cozile la carne, la brīnza s.a.m.d., īn fine: si astea sīnt vremuri apuse... Deci astea au fost primele discuri; Īn ’95-’96 a aparut CD-ul intitulat There’s always a hope (...exista īntotdeauna o speranta!) - īn duo cu saxofonistul rus Anatoly Vapirov - CD produs īn Bulgaria, care contine fragmente din doua concerte ale noastre īn Italia. Si acesta e epuizat...Urmatorul a aparut īn ’98 - cu o formatie multinationala, din care fac parte si eu, cu muzicieni din toate tarile bazinului Marii Negre - Black Sea Art Project se numeste, si contine un concert al nostru la Istanbul, īn toamna lui 1996; discul a fost scos 2 ani mai tīrziu la Atena. ...Din pacate eu am un singur exemplar din acestea, desi am promisiuni ca vom primi un mic stoc si pentru Romānia - macar pentru Constanta si Bucuresti... Īn afara de acestea, am mai scos cīteva casete: ...un solo de pian, intitulat Alone - cu o coperta foarte frumoasa - Harry Tavitian vazut de Marin Sorescu, un duo cu clarinetistul german Hans Kumpf (Open end), un alt duo cu bateristul Eugen Gondi (acum rezident īn Olanda), apoi singura ...atestare documentara, daca pot sa spun asa, a unei alte formatii mai vechi - The blues community, īn formula aceea eram cu Corneliu Stroe la tobe, Catalin Rotaru la bas si tīnarul, pe atunci, Hanno Höfer la muzicuta; si…cam astea sīnt…
    MG: …si The last romantic…
    HT: …da, un alt duo cu saxofonistul rus Anatoly Vapirov, The last romantic a fost īnregistrat īn studiourile Melodia la Moscova, īn februarie1991, si urma sa fie un L.P., - toate erau aranjate, īnregistrarile au fost facute, ni s-a repartizat un redactor de disc, absolut totul era facut - am facut īnregistrarea la Moscova si am revenit īn tara - practic īn primavara spre vara ’91 trebuia sa apara discul si atunci a fost puciul celebru (rīde din toata inima) la Moscova, a fost un break-down total, toata piata a fost afectata, viata economica, absolut tot - nici nu se mai punea problema sa apara L.P.-ul nostru acolo…Si atunci s-a dus Vapirov din nou la Moscova, a luat banda (matrita) si am scos noi o caseta de pe The last romantic…
    MG: …Deci o īntreaga discografie; ce este prezent din toate acestea pe piata noastra?
    HT: …Pai, ca s-o iau de la capat - primele L.P.-uri, cele de la Londra, nu s-au vīndut īn Romānia; īn vremurile acelea nici nu se punea problema, deci ele au aparut (nu stiu daca am spus asta) īn ’85 (Horizons) si ’86 (Suita transilvana)…Din contra, nu ca se punea problema sa se vīnda aici dar a trebuit sa dau (…rīde iar) note informative - se stie unde - despre cum au aparut aceste discuri la Londra, si de fapt problema era cum au iesit benzile din tara! - la care eu am raspuns ca nu cunosc problema aceasta si ca dorinta mea este sa scot discuri la mine īn tara, la Electrecord, si nu īn strainatate - si ca dovada le-am propus dīnsilor sa mearga acolo-si au si mers! si au verificat! ...dosarul meu de la Electrecord, si cererile mele de acolo, care erau deja...cīteva cereri... (...arata semnificativ cu mīinile forma unui teanc zdravan...), de a scoate un disc īn Romānia si ...nu se putea lucrul acesta? s-a putut la Londra! ...Īn fine, departe de mine de a face un titlu de mīndrie din chestiile astea, pur si simplu relatez niste fapte care odata... poate vor deveni istorie, cine stie...
    MG: ...Deci, pe scurt, chiar si-n momentul de fata, daca cineva este interesat de muzica lui Harry Tavitian si merge, de pilda, la magazinul Muzica din Bucuresti nu va gasi nimic?... Ma gīndesc la faptul ca, īntr-un fel sau altul, muzicieni mai, sa le zicem, descurcareti, si-au asigurat sau au facut īntr-un fel sa le fie asigurata... posteritatea īn primul rīnd īn... tara lor! Reiteram poate celebrul paradox romānesc al transhumantei
... [Precizez ca acest interviu are loc cu o saptamīna īnaintea lansarii, la Bucuresti, a primului CD cu Harry Tavitian (si Orient Expres) īn Romānia; pīna la acest eveniment īnsa Harry si trupa sa concertasera la Smithsonian Folklife Festival (Washington - iunie1999) si putin ar fi lipsit ca acest disc sa apara, ca si celelalte, pe meleaguri mai putin mioritice...]
    HT: Nu, momentan nu se afla nimic īn vīnzare; am spus istoria cu cele produse la Londra, apoi a fost cel comandat īn Germania - care s-a facut la Bucuresti dar s-a vīndut numai īn Germania, pentru ca a fost comandat pe valuta si atunci nu s-a mai pus problema de titluri, ca aia nu merge, aia nu merge, si nu numai atīt, dar discul s-a produs īn trei saptamīni! - eu aveam cereri la Electrecord de ani de zile si asta a fost produs, tot la Electrecord, dar īn trei saptamīni, pentru Occident, pe valuta... Īn Romānia īnsa nu s-a vīndut. Al patrulea L.P. - Creatiunea, am spus si mai devreme, a fost facut si vīndut īn Romānia. Si aici au fost probleme - ca vīndut e doar un fel de a spune, era imediat dupa Revolutie, cīnd toata piata era bulversata si Electrecord nici nu mai avea, practic, magazine de desfacere, magazinele de muzica devenisera buticuri, magazine de īncaltaminte, de adidasi, de nu stiu ce ...Īn Bucuresti se gasea la un singur magazin, pe līnga libraria Universitatii, la Simfonia, un mic magazin care avea un bun gestionar, si care s-a dus personal la Electrecord pentru a lua un stoc de discuri pentru a-l vinde; l-am mai vazut la un magazin din Iasi si... cam atīt. Ce am facut noi? Luam personal discuri de la Electrecord si le vindeam la concertele noastre īn toata tara si trebuie sa īti spun ca se dadeau ca pīinea calda ... Apoi au venit CD-urile; din primul, cel cu Vapirov, am dat cīteva sute de bucati si īn Romānia, - nu am avut o desfacere oficiala īn magazine, īnsa pe līnga partea proasta ca nu am avut o lansare pentru publicul larg, a fost si una buna, daca pot spune asa, pentru faptul ca, vīnzīndu-le la concertele noastre, stiam ca ajung numai īn mīinile unor cunoscatori, oameni care stiu sa guste si le face placere sa asculte o astfel de muzica... Din al doilea CD, cum am spus, cel cu Black Sea Art Project, am un singur exemplar. Iar casetele au fost produse de noi personal si au fost desfacute tot la concerte... Si iata-ne acum ajunsi la evenimentul cel mai recent, lansarea acestui CD - cu Orient Expres - si uite ca nici nu m-am gīndit pīna acum la chestia asta, īntr-adevar, este primul meu CD produs si desfacut īn Romānia... Se numeste Axis Mundi si este produs de Societatea Romāna de Radiodifuziune si de Editura Casa Radio. Dīnsii au preluat toata responsabilitatea si tot ceea ce tine de producerea acestui disc, īncepīnd cu īnregistrarile, care s-au facut īn studioul 6 al R.R., au suportat toate cheltuielile de productie si se vor ocupa si de desfacerea lui... Sper sa aiba o soarta mai buna decīt productiile mele anterioare...
    MG: ...Care ar fi istoria acestei formule noi, cu Orient Expres? Nu fac un secret din faptul ca, īn ultima perioada, se consacrase ideea ca Harry Tavitian a ajuns īntr-o zona a creativitatii sale, probabil o culme, de unde concertele sale aproape algebrice, ca rezultat al unor combinatii de (...sa ma exprim lemnos...) acumulari si aprofundari...
    HT: ...am īnteles ideea, da..., si poate ai prezentat toata aceasta idee putin cu... manusi, n-ai vrut sa (rīde...) spui ca ajunsesem probabil la un prag, lucru care se īntīmpla īn creatia si-n cariera oricarui artist, sīnt lucruri inevitabile...; sīnt experiente care se tot aduna, este un urcus, tot mergi, dar la un moment dat te izbesti de un prag de sus, nici n-ai cum altfel, nu vad cum altfel, doar ca depinde cīt stai... izbit cu capul de tavanul acela si daca ramīi acolo, - astea sīnt niste lucruri atīt de intime, atīt de ascunse, niste hatisuri atīt de bine strīnse īncīt nimeni nu poate sa stie, si īn primul rīnd artistul īnsusi nu poate sa stie daca va ramīne acolo sau va īncepe un alt drum, cu noi orizonturi, daca va avea cine stie ce alte iluminari, īn fine, sigur - eu am simtit ca s-a īntīmplat cu mine lucrul acesta o buna perioada de timp... Īti marturisesc īnsa ca pentru mine asta nu a īnsemnat nicidecum o panica - spun lucrul acesta pentru ca este foarte usor sa te dezorientezi īn astfel de momente, mai ales cīnd asta īncepe sa dureze o luna, doua, un an s.a.m.d... Īntotdeauna īn astfel de situatii, de rascruce īn viata sau īn cariera mea, am lasat mai mult lucrurile sa decurga de la sine, sa-si urmeze mersul lor firesc, si am lasat mai mult sufletul meu sa decida decīt sa stau sa judec prea mult lucrurile astea, gīndindu-ma ca asta n-ar face decīt sa agraveze situatia sau sa īntunece mintea si gīndirea...
    MG: ...a fost o perioada destul de lunga care ar putea fi considerata, īn ciuda momentelor scenice, drept una de introvertire; se simtea īn fiecare instrument atins o anume sobrietate secreta cu o nuanta aproape imperceptibila de tristete sau īnstrainare...
    HT: ...Am continuat sa cīnt, si asta e cel mai important; practic - activitatea mea, concertele mele nu au fost niciodata īntrerupte, am continuat sa colaborez cu diversi muzicieni - dorind prin asta sa-mi largesc orizontul - si jazz-ul, īn privinta asta, īti ofera un teren extraordinar de fertil, toate portile sīnt deschise - nu īnseamna ca, daca lucrezi cu un om ori colaborezi cu o formatie, cu aia ramīi, jazz-ul este arta spontaneitatii... Si asta am facut; am continuat sa cīnt, cu Corneliu Stroe, cu Anatoly Vapirov, cu Okay Temiz, cu multi muzicieni din Balcani - toate acestea au īnsemnat pentru mine experiente care m-au adus, la un moment dat, aici.
    MG: ...dar ati avut o intuitie permanenta īn privinta exploatarii acestui filon balcanic! Ca o acolada la aceasta afirmatie, sa amintesc ca aveti pe acest nou CD o piesa, Marsul Miresei, a carei prima varianta dateaza din 1979! ... Se poate spune ca, īn ce va priveste, etno - jazz-ul nici nu este o noutate, el fiind practic abia acum “oficializat” īn Romānia, odata cu recunoasterea unor tendinte complexe din lumea īntreaga de recuperare a unor resurse traditionale...
    HT: ...Este adevarat, preocuparile mele īn acest domeniu sīnt mai vechi de 20 de ani... A fost si o intuitie, bineīnteles, orice artist are o clarviziune a sa, mai mult sau mai putin, are o īnainte-vedere, sau cum sa spun, de-asta e artist, de aceea i-a dat Dumnezeu acest har, fiindca vede putin īnaintea celorlalti, anticipeaza niste lucruri, īn plan social īn special sau, sigur, artistic - pentru ca este domeniul lui, dar...
    MG: ...vreau sa subliniem aceste lucruri pentru ca ne aflam īn momentul īn care filonul etnic, cel folcloric, si chiar acest mare zacamīnt balcanic par a fi fost descoperite de curīnd de o suma de aventurieri (majoritatea din periferia cīmpului cultural), fiind exploatate cu foarte mare sīrguinta- si nu la nivel performant neaparat... Aceasta tendinta, cu efectele sale de masa, a compromis si a consumat de multe ori prematur idei novatoare, menite sa īmprospateze o zona sau alta a spiritualitatii...
    HT: Desigur, si noi ne aflam acum īn aceasta oala! īn tot acest amestec!...dar sigur, cine are ochi si urechi nu poate sa nu faca diferenta īntre o productie comerciala pur si simplu, facuta pentru aparitia scenica si, desigur, pentru bani, si celelalte productii care deja sīnt altceva, pentru care folclorul si traditiile popoarelor sīnt doar niste puncte de pornire īn explorari si dezvoltari ulterioare.
    MG: ...Citisem īn urma cu multi ani, īntr-un Jazz-Forum, opiniile unui critic din Vest, intervievat de Virgil Mihaiu, referitoare la jazz-ul romānesc si m-a surprins faptul ca singura personalitate careia īi aprecia valoarea īn acest domeniu era Harry Tavitian, considerat ca fiind unicul artist romān care a adus ceva proaspat pentru cunoscatorii de jazz de acolo... Īn privinta celorlalti spunea cu regret ca practica un jazz... elegant si corect, copiat la grila dupa tiparele occidentale, fiind lipsit de acea nota personala semnificativa care anunta arta autentica...
    HT: ...Din pacate asa este. Am spus-o si cu multi ani īn urma si, cu tristete, trebuie sa spun ca situatia nu s-a schimbat la ora actuala (sīnt niste īncercari, dar fara rezultate deosebite), ca avem foarte multi muzicieni buni, fara nici o discutie, meseriasi buni, improvizatori...
    MG: ...o parte chiar predau jazz-ul la Conservator!...
    HT: ...sigur, sigur, dar asta e un alt capitol si nu este chiar un lucru pozitiv lucrul asta, asa cum se crede..., dar zic sa nu deschidem si subiectul acesta... Deci avem muzicieni foarte buni care se rezuma la a face un jazz clasic, traditional, īn maniera Coltrane, sau Parker, deci un jazz american īn sensul cel mai propriu al cuvīntului - ori nu poti iesi afara cu asa ceva! ...Īn primul rīnd pentru ca nu te cheama nimeni, acolo au bani - producatorii - si daca vor jazz american īi cheama pe americani, nu trebuie sa vina cineva din Romānia sa le cīnte jazz american! Si atunci cīnd se īntīmpla, cīteodata, sa fie chemati, nu trezesc interesul publicului atīt de mult - peste tot unde mergi īn strainatate lumea cere, fara nici o exceptie, sa vada un lucru autentic de acolo de unde ai venit. Treaba ta cum o faci, ca te folosesti de folclor, de traditie, asta este bucataria ta, dar ei vor sa vada o nota personala, tuseul tau acolo, o scoala romāneasca sau, stiu eu, balcanica...
    MG: ...este si cazul recent al lui Emir Kusturica...
    HT: ...Sigur, el a stiut lucrul acesta, dar exista si o mare sensibilitate la acest subiect si, īn general, la cel al natiunii, al nationalitatii, al nationalismului s.a.m.d., vedeti ce subiecte arzatoare sīnt pe toate canalele de media - de dimineata pīna seara - uite ca lucrul acesta se rasfrīnge īn arta... Nu este singura explicatie a aparitiei si succesului etno-jazz-ului la ora actuala... Kusturica este altceva pentru ca el preia niste teme balcanice, avem doar temele ca atare cu aranjamentele respective si... cam atīt, el nu porneste de la acele teme pentru a le dezvolta, ori noi tocmai asta facem. Pentru ca s-a facut deseori īn ultima vreme, de catre presa, comparatia īntre ceea ce facem noi si Kusturica sau Bregovic (si datorita recentului concert si a casetelor numeroase care circula acum), am subliniat lucrul acesta - una este ce face Bregovic, cu muzica lui, si alta este ceea ce facem noi, pentru ca la noi aceste teme de orientare folclorica, traditionala sīnt doar puncte de plecare pentru dezvoltarile noastre muzicale ulterioare... Spuneam ca acesta este numai unul din motivele succesului etno-jazz-ului la ora actuala, aceasta mare efervescenta, acest subiect foarte īnfierbīntat al nationalismului... Adevarul este - si probabil ca lucrul asta e mult mai important - faptul ca noi avem un folclor, la noi īnca mai exista, īnca mai este viu, desi nu mai sīnt rapsozii, cīntaretii populari, creatori de, eu stiu, icoane, de fluiere, de tapiserie, de ceramica s.a.m.d....
    MG: Exista o forma de folclor la conserva, īntr-un fel...
    HT: ...Sigur ca da, dar nici ei nu mai sīnt atīt de numerosi ca īnainte...
    MG: Cred ca folclorul, ca sa existe, trebuie sa cunoasca o anume dezvoltare, sa poarte una din hainele viului... Ma tem ca la noi supravietuieste mai mult o stare de spirit de tip folcloric...
    HT: ...Pai aici vroiam sa ajung... Dar sa revin - noi īnca mai avem acest folclor si acesti artisti. Asa putini cīti au ramas. Īnca mai avem zone bogate: nordul Moldovei, eu stiu..., Oasul, Maramuresul, Oltenia, īn fine, sīnt īnca zone bogate... Dar de ce spun toate acestea? Fiindca īn Occident, nu mai vorbesc de America..., cu dezvoltarea civilizatiei, a tehnicii, s-au pus la punct cu calculatoare, s-au mecanizat, s-au automatizat, cu telecomunicatii, cu sateliti s.a.m.d., dar toate acestea, sigur, urmeaza probabil o lege a echilibrului īn natura - ca sa te dezvolti, iei de undeva si pui īn alta parte, si toate acestea s-au facut īn detrimentul traditiei si obiceiurilor din toate aceste zone... Iata ca ele nu mai exista... Īn Occident sīnt foarte putine zone, au ramas niste oaze, cred, unde se mai pastreaza ceva - īn cea mai mare parte ele sīnt disparute, īn America nici nu mai poate fi vorba de asa ceva...Si iata ca am venit la ceea ce aveam sa īti spun: cu cīt ele dispar mai mult, cu atīt lumea de acolo cauta mai mult astfel de lucruri - de traditii, de obiceiuri, daca ei nu le mai au le cauta probabil īn locuri unde acestea īnca mai exista... Astfel se face ca exista interesul lor atīt de mare pentru muzica romāneasca, bulgareasca, greceasca, sīrbeasca, turceasca, s.a.m.d. Asta e poate o explicatie mult mai importanta a succesului etno-jazz-ului...
    MG: ...Apropo, as vrea sa reamintesc o istorie care a aparut īn presa locala... libera, la cītiva ani dupa revolutie; īntr-o gazeta nervoasa, iesita din mīinile unor lideri provinciali de opinie, aparusera niste speculatii amatoriste cu privire la niste afirmatii elogioase pe care le-ati facut la adresa jazz-ului est-european; spuneati ca, la un moment dat, acesta a cunoscut o faza, sa zicem, mai creativa decīt jazz-ul occidental - lucru care a fost prost interpretat aici, potrivit modei anti-criptocomuniste... A fost cel putin hilar ca dvs., care ati suferit destul de pe urma comunismului (stiu ca la un moment dat v-ati pierdut si serviciul...), sa fiti taxat apoi drept nostalgic sau filosovietic pentru ca apreciati, sa spunem, trioul rusesc Ganelin-Cekasin-Tarasov!...
    HT: Da, da... Stii ca tot timpul au fost perioade īn care societatea, oamenii si-au devorat eroii sau, cum sa spun, astea fac parte din mersul, din ascensiunea si declinurile unei societati - sīnt perioade de acumulare, cum spuneam, urmate de perioade de criza... Iata ca si noi am trecut prin acestea... Te rog sa ma crezi ca nici nu mai stiu exact despre ce era vorba... Stiu cīnd am spus- si practic ma recunosc īn aceste afirmatii cu privire la jazz-ul est-european - si parca īmi amintesc ca cineva a spus atunci ca eu nu cumva am uitat de unde am plecat, de la maestrii, de la idolii mei? - care erau Thelonious Monk, sau Cecil Taylor, s.a.m.d. Era o interpretare total deplasata si care n-avea nici o legatura cu adevarul... Desigur ca Monk sau Taylor au fost niste puncte de plecare pentru mine, dupa care am avut evolutia mea, dupa care ceea ce aveam eu de spus a īnceput īncet sa sa-si faca loc īn muzica mea... Si atunci este firesc ca eu sa ma fi īncadrat īntr-o forma romāneasca de jazz, asa cum vedeam ca exista scoala rusa, cea lituaniana, scoala poloneza sau ceha de jazz...
    MG: ...Foloseati foarte des expresia aceasta, comunitate artistica... Acum sa ne referim la influenta orientala...
HT: ...Pentru mine folclorul fiind un punct de pornire, o sursa de inspiratie, o amprenta, un tuseu, o identitate la urma urmei, prea multe nu am de comentat īn privinta asta, pentru ca mi se pare un lucru cīt se poate de firesc, doar traiesc īn mediul acesta. Poate un lucru particular pentru mine ar fi dubla sorginte - ca sīnt armean prin nastere si romān prin adoptie, si eu ma simt acasa īn ambele traditii. Le cunosc bine pe amīndoua si sigur ca simt influente īn ceea ce fac eu, dar totul se plaseaza īntr-un context ceva mai larg, adica Romānia nu este, acolo, un teritoriu izolat, si īntre toti acesti vecini, īntre noi si ei, toti cei ce, vrīnd-nevrīnd, sīntem īmpreuna - cum sa spun, mersul firesc al istoriei nu a tinut niciodata cont de dragostea sau de ura dintre unii sii altii si, indiferent de aceasta, a existat si exista o permanenta interferenta īntre traditiile, obiceiurile lor, īn vocabular...iata! ...vocabularul unei limbi se stie ca este un fenomen viu, limba este īntr-o evolutie permanenta, ...sīnt cuvinte care trec de la unii la altii, te trezesti ca folosesti un cuvīnt pe care-l stiai ca fiind romānesc si care are de fapt alta provenienta... Sau īn alte limbi - sīnt cuvinte romānesti intrate, de pilda ungurii, un exemplu care-mi vine acum īn cap - au luat de la noi cuvīntul Craciun dīndu-i alta forma fonetica...
    MG: ...pe de alta parte, noi - care sīntem latini - spunem dragoste si iubire, desi aceste cuvinte, poate dintre cele mai frumoase ale oricarei limbi, sīnt de origine slava...
    HT: Asa este, si exemple din acestea sīnt destule... Deci legaturile acestea, influentele reciproce dintre toate natiile acestea sīnt un adevar, o realitate, chit ca o dorim sau nu... Unora le place, altora nu... Sigur ca un om cu capul pe umeri, dupa parerea mea, nu are de ce sa-si faca probleme, este un mers firesc, nu putem noi sa ne opunem acestor influente ca sa avem, stiu eu, vreo limba pura sau vreo alta rasa? Īn fine..., revenind la influentele mele orientale: cum sa spun, īntr-un fel - sīnt īn sucul meu propriu aici, vrīnd-nevrīnd - influentele acestea sīnt vizibile, sīnt evidente. Poate ca la mine sīnt ceva mai evidente decīt la altii, cine stie, aceasta este o problema de nuante...
    MG: Va amintiti de cele doua tipologii semnalate de Eliade - pastorul si agricultorul? Pastorul, de pilda (asa cum se definea el īnsusi) poarta cu sine valorile locului din care vine, le duce īn celalalt loc, unde se lasa impregnat de altele noi, s.a.m.d. Ma gīndesc ca, desi recunoasteti cu drag ca sīnteti un oriental, ati calatorit mult...
    HT: ...adica (rīde...) un oriental lenes...
    MG: ...de fapt sīnteti o personalitate dinamica, si Orient Expres este poate chiar ...expresia acestui dinamism care va caracterizeaza...
    HT: Sigur ca da, numele nu este ales īntīmplator... Se stie ca Orient Expres este trenul care - acum nu mai stiu ce ruta are, dar pe vremuri lega Parisul de Istanbul trecīnd prin marile centre culturale ale Europei; si tot asa, muzica noastra este - la urma urmei - o trans-culturalitate, este un amestec continuu al traditiilor tuturor popoarelor din Balcani (si al celor armenesti); deci nu este numai de aici si pīna aici folclor romānesc, de aici pīna aici folclor grecesc s.a.m.d., este un aliaj continuu al acestora asa cum toate popoarele astea traiesc īmpreuna aici īn Balcani. Ca sa-ti raspund la prima īntrebare, cred ca fiecare dintre noi este la rīndul sau un pastor si un agricultor īn acelasi timp, sufera niste influente ale locului, le duce undeva, aduce de acolo alte valori pe care el sau altcineva le va creste... Ca-ti place sau nu, te-ai nascut undeva anume, ca esti legat sau nu, sau parasesti usor locul acela, el ramīne īn tine. Si īn cazurile mai fericite lasi ceva din tine prin toate locurile īn care ajungi... Ca sa revin acum la Eliade, ma bucur ca ai amintit, pentru ca, nu īntīmplator, acest disc se numeste Axis Mundi... Multe din ideile mele creative se regasesc īn filosofia lui Eliade - una din piese īi este chiar dedicata, ea fiind o compozitie din 1984, iar un exemplar al acelei piese (īnregistrata la Sibiu īn ’84) i-a fost trimis de mine la Chicago...
    MG: ...Chiar asa, (ca sa pun o īntrebare foarte gazetareasca...) de ce Axis Mundi?
    HT: ...Īn filosofia taranului, satul era centrul lumii, mai mult decīt atīt, fiecare casa din sat era centrul acesteia... Taranul traia īn ritmuri cosmice - toate obiectele aveau o viata, un suflet pentru el. Sa ne amintim ca primul lucru pe care-l facea cīnd īsi ridica o casa era sa īnscrie asezarea sa īn miezul acestor ritmuri cosmice - de pilda cīnd īsi cioplea la poarta soarele, luna, tot felul de simboluri...
    MG: ...funia nesfīrsita catre cer, care l-a inspirat pe Brāncusi...
    HT: ...apoi stīlpul care leaga infernul de centrul pamīntului - cu deschidere spre poarta cerului - simbolic vorbind, nimic altceva decīt credinta īn viata de dupa moarte si bucuria īnvierii... Axis mundi e pomul vietii. ...Care ne reaminteste ca omul traieste spiritual...

 

 

© ASALT ASSOCIATION

Nota: Īn lipsa altor precizari, drepturile de proprietate asupra textelor sau graficii publicate apartin autorilor.
(As no other details are given, the copyright of the texts or graphic work printed here belongs to their authors.)

Altair Net
 visitors on asalt sites

Observator